DOBI

ziua de 19 februarie , ora 16 a luat de langa mine , din suflet , din minte si casa mea , cel mai iubit caine - DOBI ; nu pot descrie cat de dureros e .....

as fi dat din viata mea , din sanatatea mea sa il mai pot tine langa mine si sa se bucure si el ca e in viata - nu as fi vrut sa fie aici doar pt a ma bucura eu ci si ca el sa mai poata fi ce a fost odata ... un caine deosebit , puternic , cu multa personalitate dar si f afectos ....

n am sa uit niciodata prin cate am trecut impreuna , nu am sa uit cum suferea cand plecam departe si eram nevoita sa il duc la primul lui stapan care il primea cu drag pt a ma ajuta sa pot avea si eu vacante ..... nu am sa uit golul pe care il aveam de fiecare data cand nu era cu mine ....

acum golul este definitiv .... cum voi putea sa umplu acest gol ? voi putea oare sa ma linistesc doar cu dragostea nesfarsita pe care oricum o voi simti pt el chiar daca nu mai e fizic aici ?

azi a inceput un nou capitol - un fragment de viata care nu mai include si aceasta fiinta scumpa ....

asa cum cineva a spus :"tara curcubeului a primit un nou si valoros locatar " - pe DOBI al meu .